Cand va uitati la o eticheta de vin, este intotdeauna o idee buna sa vedeti daca vinul are o certificare regionala. De exemplu, vinurile italiene au abrevieri IGT, DOC si DOCG. Fiecare dintre acesti termeni arata ca vinul a fost guvernat de un set specific de reguli, de la cultivarea strugurilor pana la imbutelierea vinului.
Cu fiecare clasificare, regulile devin mai stricte, asigurand calitatea si consistenta, regulile variaza de la o regiune la alta, dar stiti intotdeauna ca, cu aceste clasificari ale vinuri, cineva s-a asigurat ca primiti ceva bun.
DOCG: Acestea sunt vinuri care au fost facute respectand cele mai stricte reglementari posibile, apoi testate de un comitet pentru a asigura autenticitatea si calitatea geografica.
DOC: Desi aceste reguli sunt inca stricte, nu la fel de mult ca statutul DOCG. De exemplu, zona geografica ar putea fi mai mare, sau regulile legate de strugurii sunt folosite mai relaxate.
IGT: Acesta este un statut pentru vinurile care ar putea sa nu indeplineasca statutul DOC, dar sunt totusi de o calitate excelenta
Crama Girboiu este un producator de vin alb de cea mai buna calitate, iar gama lor includ cele mai bune soiuri alese. Produsul final Girboiu este intotdeauna o sticla de vin cu caracter precum Varancha Feteasca Regala sau Bacanta Tamaioasa Romaneasca Special Edition.
Aspecte de stiut atunci cand cumparati vin alb
- Aciditate – Acidul este prezent in mod natural in vin si apare ca fiind crocant sau vioi la palat. Aciditatea incurajeaza in mod inerent urmatoarea muscatura, improspateaza palatul si ofera un contrast cu alimentele bogate. Exemple de soiuri cu aciditate mai mare includ Sauvignon Blanc, Riesling sau Chenin Blanc.
- Dulce sau uscat – Acesti doi termeni se refera la cantitatea de zahar rezidual (RS) care ramane intr-un vin dupa procesul de fermentatie. Aproape toate vinurile rosii sunt uscate, dar vinurile albe pot varia de la uscat la uscat la dulce. Uscaciunea nu are legatura cu aciditate sau amaraciune.Se refera doar la faptul ca in vin exista sau nu zahar. Dulceata nu trebuie confundata cu fructul, care se refera la aromele specifice prezente in vin.
- Stejar – Acest termen se refera la vinul, care a petrecut timp fie fermentand intr-un butoi, fie maturandu-seintr-unul. De departe, cel mai frecvent soi de stejar este Chardonnay. Desi, unele vinuri albe din Rhône (Roussanne sau Marsanne), precum si Fumé Blanc (versiunea de stejar a Sauvignon Blanc), pot petrece ceva timp in butoi. Caramel prajit, caramelul de unt, condimentele de copt sau note de vanilie sunt rezultate comune ale maturarii stejarului.
- Corpul – Cunoscut si sub denumirea de „simtirela degustare” sau „greutate”, corpul unui vin descrie felul in care vinul se simte literalmente in gura. Ganditi-va la textura usoara a laptelui degresat fata de senzatia mai densa si mai bogata a smantanii grele. Comparati un Sauvignon Blanc,usor si crocant, cu un Chardonnay bogat si puternic. Multi factori afecteaza corpul unui vin, inclusiv continutul de zahar, imbatranirea stejarului si caracteristicile individuale ale soiului.